Circuitul ciocolatei în natură

Ajung în fața ușii de la birou, scot cheia și observ că nu pot descuia. Primul gând: o fi noul trend în materie de concediere? Privesc cu atenție yala, iar când mă apropii cu nasul de ea, simt miros de mentă. Huh?

Apoi totul se derulează cu viteza luminii în mintea mea și-mi dau seama că ieri am avut o ciocolata cu mentă în buzunarul paltonului (cu ambalaj semidesfăcut) care s-a topit…și care s-a lipit de cheia introdusă-n buzunar…cheie care a ajuns în yală când am încuiat aseară…iar crema care a rămas în yală peste noapte s-a întărit. Zici că e un film prost.

Scot o agrafă și încep să scot din yală bucățele de cremă întărită. Circuitul ciocolatei în natură, mă gândesc chicotind, apoi simt privirea suspicioasă a unei doamne în vârstă. Îmi dau seama că am o căciulă neagră, râd singură și scormonesc cu o agrafă în yală. I can explain, but I’d rather not.

 

Leave a Comment