Ză plan (6)

Săptămâna trecută (5-11 iunie) a zburat. Ză plan a fost să respect evenimentele programate de alții, nu de mine. Adică?

Era programată lansarea cărții domnului Marian Nicolae, așa că am fost prezentă la datorie. Îmi plac lansările de cărți. Să fii participant și să fii organizator sunt două chestii total diferite totuși. De fiecare dată când intru-n facultatea noastră devin nostalgică, dar acum mi-am amintit, în plus, cum furam fursecuri de la evenimentele care se țineau în sala Stoicescu atunci când eram studentă. DON’T JUDGE ME! Mi-am amintit de asta când am văzut un paznic care se tot plimba pe lângă platourile cu prăjituri și gusta câte ceva când credea că nu se uită nimeni. Simpatic ca o vulpe. M-a lovit nostalgia și când mi-am revăzut profesorii. Aproape neschimbați. Și m-am topit și când m-au întrebat vreo 5 persoane unde-i amfiteatrul IV. Of, A4, unde mi-am petrecut aproape tot anul I de facultate… Lansarea a fost una reușită. Ce înseamnă asta? Să-ți vină oameni, să plece încântați și să vinzi cărți. Și ne-au rămas câteva prăjituri și pentru acasă (OMG! OMG!).

Al doilea eveniment important a avut loc la Drobeta-Turnu Severin. O nuntă. Mie nu prea-mi plac nunțile, dar asta nu a fost una oarecare, ci nunta lui Toma. Prima din grupul meu de prieteni (de la drept) care s-a măritat. Peste 300 de invitați, mult perfect simplu și o atmosferă mișto. M-am întâlnit cu colegii de grupă, am dansat și am bârfit până dimineața. Le-am scris pe plic “casă de piatră, sunteți beton“, iar duminică m-am cărat înapoi în București. La întoarcere, m-am uitat pe geam și m-am gândit ceva timp dacă eu vreau să mă mărit. De fapt, dacă ar trebui să vreau. Cred că trebuie să scriu un articol separat despre asta.

Lecția planului cu nr. 6 e că uneori e în regulă să te lași prins în planurile altora.

It's only fair to share...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Leave a Comment