Anul III

Anul III e exact așa cum ai fost avertizat că va fi. Dacă te uiți în jurul tău la seminar, 70% dintre colegi au niște priviri de parcă și-au surprins părinții făcând sex. Și nu ca niște animale, ci cu niște animale. Dai din cap aprobator când proful vorbește, iar când vrea să știe cine are nelămuriri, începi să citești în gând super concentrat un articol din cod care n-are absolut nicio relevanță pentru subiectul în cauză, ca să pari ocupat.

Desigur, liniștea e alungată de răspunsurile geniale ale colegilor care știu deja la ce firmă vor lucra în timpul verii și care te fac să te simți ca picat din lună. Nu intra-n depresie, fiecare își descoperă drumul atunci când trebuie. Vei vrea totuși să iei niște măsuri în sensul ăsta (sfânta practică, să vezi ce-ți place). Serios acum, pare că n-ai timp de nimic, dar cred că e anul ideal să te implici în internshipuri, procese simulate, concursuri de eseuri bla bla.

Contractele și succesiunile sunt mișto, dar cel mai probabil n-o să ți se pară așa când intri-n contact pentru prima oară cu ele. La comercial, descoperi că LSC ar putea fi noul LSD, pentru că te ține în priză în sesiune, experimentezi 1001 stări și ai halucinații: acum te vezi cu examenul luat, o oră mai târziu simți gustul sărat al lacrimilor și te vezi exmatriculat pentru că n-ai reușit să-l iei nici în restanță, nici în reexaminare, nici în rere…paștele cailor. N-apuci să te bucuri prea mult de partea specială a dreptului penal, că intră-n peisaj și procedura (care rimează cu “gura”, ca să știți pentru eventualele înjurături).

Tot în anul III decizi la ce materie-ți faci licența și îți promiți că o scrii-n vară, dar știm noi cum e cu promisiunile astea.

Privind în urmă, azi cred că anul III mi s-a părut cel mai greu (din mai multe motive). Nu e la fel pentru toată lumea. Poate fi anul în care decizi ce vrei să faci cu viața ta, anul în care înveți în sfârșit să jonglezi cu responsabilitățile și distracția, anul în care chiar îți scrii licența și te apuci de învățat pentru admiterile în profesie…hai că o iau pe arătură.

It's only fair to share...Share on FacebookTweet about this on TwitterPin on PinterestShare on Google+Share on LinkedInEmail this to someonePrint this page

Leave a Comment